Stim deja cat de periculoase sunt muscaturile de capusa si cat de frecvent se intampla sa le avem mai ales primavara si vara cand obisnuim sa mergem la iarba verde sau in parcuri si sa stam in preajma gazonului, ierbii. Ehrlichioza si anaplasmoza sunt doua boli cauzate de capuse care se manifesta cu simptomatologie asemenatoare cu gripa, raceala, dar care pot sa duca la complicatii indiferent de varsta si sexul pacientului…
Ehrlichioza si anaplasmoza au fost tot mai frecvente in randul persoanelor din intreaga lume pe masura ce populatia de capuse s-a inmultit si a ajuns tot mai aproape de zona in care oamenii obisnuiesc sa mearga la picnic, la plimbare, relaxare. Simptomatologia celor doua afectiuni apare de regula la 14 zile de la muscatura de capusa, timp de doua saptamani s-ar putea sa nu stii ca le ai.
Simptomele celor doua afectiuni seamana, insa ele devin ceva mai severe in cazul ehrlichiozei. Daca ar fi sa enumeram doar cateva dintre cele mai comune semne care te trimit la camera de garda sau la medicul de familie, la medicul specialist, acestea ar fi: febra moderata, frisoane, dureri, de cap, dureri de muschi si senzatie de intepaturi musculare, stare generala alterata, dureri de incheieturi, stare de rau, greata, varsaturi, diaree, lipsa poftei de mancare.
Alte simptome sunt asociate cu ehrlichioza si mai rar cu anaplasmoza sunt cele legate de confuzie, schimbari de natura psihica, de prezenta unor eczeme. La anumiti pacienti infectati pot sa nu apara deloc simptome si indivizii in cauza sa nu stie ca sunt bolnavi.
Primele simptome apar in 5-14 zile de la muscatura de capusa si evolueaza treptat, ajungandu-se frecvent si la complicatii la pacientii care au deja comorbiditati, alte boli care nu au fost tratate la timp sau in mod corect.
Cauzele ehrlichiozei si anaplasmozei sunt de natura bacteriana. Ehrlichioza este cauza de specii diferite ale bacteriei ehrlichia, „purtatorii” bacteriei sunt capusele, in special cele din statele central-sudice, sud-estice, cele de coasta-estice. In Vestul Mijlociu Superior traieste o alta specie de capusa care e un „purtator” mai putin comun.
Anaplasmoza este cauzata la randul ei de o bacterie numita Anaplasma phagocytophilum. „Purtatorii” sunt capusele din statele nord-estice, centrale canadiene, din Vestul Mijlociu Superior, dar putem gasi bacteria si la specii de capuse din state de de coasta vestice si la alte specii de capuse europene si asiatice. Desi fiecare bacterie in parte pare sa aiba o tinta specifica cand vine vorba de celule ale sistemului imunitar din corpul gazda infectat, toti agentii infectiosi cauzeaza aceleasi simptome.
Cum capusele se hranesc cu sange, ele raspandesc usor bacteriile de la animale la om, de unde si infectarile foarte usoare si aparitia simptomatologiei comune mai degraba la animale. Raspandirea bacteriei de la capusa la gazda incepe la 24 de ore de la momentul in care aceasta a inceput sa se hraneasca cu sangele uman. Aceleasi bacterii se mai pot raspandi prin transfuzii, de la mamica la fat, prin contact direct cu un animal transat si infectat anterior.
Factorii de risc in cazul afectiunilor ehrlichioza si anaplasmoza includ: plimbarile prin zone in care s-ar putea sa fie capuse, unde e iarba deasa, mersul la picnic si statul pe paturica in iarba, jucatul prin iarba fara o protectie sporita vara si primavara, participarea la activitati in zone impadurite, campare, mersul pe munte, vanatoare, purtarea de haine care nu acopera in totalitate corpul.
Complicatiile ce apar de la ehrlichioza si anaplasmoza sunt numeroase si sunt mai grave la pacientii care au sistemul imunitar cu probleme. De la rinichi care cedeaza pana la respiratie normala imposibila, probleme majore cu sistemul cardiovascular, cu inima, sistem nervos central aproape distrus, crize, coma si chiar infectii secundare severe greu de tratat si de controlat.
Cat despre preventie, ea este foarte simpla. E bine sa purtam haine cu maneci lungi, care sa acopera toate zonele unde ar putea sa se „agate” capusele, sa folosim un spray care sa alunge capusele, lotiuni pentru piele care le alunga, sa evitam padurile, zonele cu foarte multa iarba, sa stam pe iarba sau sa ne petrecem prea mult timp in zone unde au mai existat atacuri ale capuselor.
Daca totusi ajungi sa fii muscat de capuse si capusa sa ramana atasata de corpul tau e bine sa o scoti incet daca poti si sa cureti locul cu apa si sapun sau sa mergi rapid la urgenta, UPU, pentru a fi scoasa capusa si a se lua toate masurile necesare pentru evitarea infectiilor si aparitia simptomelor severe.
E normal sa ai o mica umflatura inrosita dupe ce scoti capusa si in cateva zile scapi de ea, trece de la sine. Daca insa ai iritatie locala puternica si ai si simptome care tradeaza prezenta bacteriilor de la capuse in organism mergi de urgenta la spital pentru evaluare si tratamente adecvate, analize amanuntite.
Diagnosticarea ehrlichiozei si anaplasmozei este mai complicata pentru ca simptomatologia este comuna altor afectiuni banale. Este important ca pacientul sa spuna daca a fost muscat sau daca a fost intr-o zona unde au fost identificate si capuse, daca a mai fost muscat in trecut de capuse. Se vor recomanda analize de sange dupa examinarea fizica a pielii, analize care s-ar putea sa arate un nivel scazut al celulelor albe, al trombocitelor, enzime crescute la nivelul ficatului, gene specifice bacteriilor care determina bolile, anticorpi aparuti ca urmare a existentei bacteriilor in corp.
Tratamentele pentru ehrlichioza si anaplasmoza incep cu Doxicilina si derivate ale acestui medicament, ea se va lua si la trei zile dupa ce trec simptomele si dispare si febra sau pana cand doctorul iti va spune sa nu mai iei deloc. Timp de cinci sau sapte zile se va lua continuu Doxiciclina, iar daca bolile sunt agravate se va continua tratamentul si doua sau trei saptamani. Daca ai alergii la Doxiciclina sau esti femeie si esti deja gravida vei lua Rifampicina.