Sindromul Horner este o combinatie de semne si simptome cauzate de o problema aparuta la nivelul unei cai nervoase dintre creier si fata, ochi, pe o parte a corpului. De obicei recunoastem sindromul Horner foarte usor, prin marimea mai mica a pupilelor, prin pleoape lasate sau prin transpiratie mai putina pe o parte a fetei, cea afectata de acest sindrom ciudat.
Sindromul este doar rezultatul unor alte probleme medicale, tumori, accident vascular cerebral, probleme la coloana vertebrala. Nu exista tratamente pentru acest sindrom, dar se incearca ameliorarea simptomatologiei depistate.
Simptomatologia asociata sindromului Horner este una comuna. In afara de pupilele micsorate si de diferenta dintre marimea pupilelor ambilor ochi mai putem remarca o dilatare intarziata sau insuficienta cand apare o sursa de lumina, o ridicare usoara a pleoapei inferioare, un aspect de ochi scufundat aparut in timp. Simptomele pot fi subtile si foarte greu de detectat daca nu esti atent si nu ai un consult amanuntit.
La copii, pentru ca si ei dezvolta sindromul Horner, irisul e mai deschis la culoare la ochiul afectat, fata nu mai are roseata specifica pe partea afectata, irigarea fetei nu mai e la fel de buna. Adult sau copil, daca ai probleme cu vederea, stare de rau, de slabiciune, de ameteala, nu mai poti controla musculatura, dureri de spate, de cap severe e cazul sa mergi de urgenta la un medic pentru diagnosticare corecta.
Cauzele sindromului Horner sunt cunoscute. O problema la nivelul sistemului nervos simpatic duce la aparitia afectiunii. Sistemul nervos simpatic raspunde de controlul asupra ritmului cardiac, de marimea pupilelor, de transpiratie, de tensiune si de alte functii care te ajuat sa raspunzi rapid la orice modificari din mediu. La copii, cauzele cele mai frecvente pentru sindromul Horner sunt lovituri in zona gatului, in zona umerilor in timpul nasterii, defecte ale aortei la nastere, tumori la nivelul sistemului nervos.
Diagnosticul corect se face doar dupa examinare clinica amanuntita, dupa consult oftalmologic la ambii ochi si dupa ce s-a facut o examinare a sistemului nervos pentru depistarea locului in care a aparut problema. Radiografia, RMN, CT-ul, dar si examinarea carotidei cu ajutorul ultrasunetelor pot oferi toate raspunsurile la intrebarile pe care le ai despre prezenta acestui sindrom ciudat.
Nu avem tratamente impotriva sindromului Horner, de regula toate simptomele dispar cand a disparut si cauza, afectiunea care a dus la manifestarea acestui sindrom. Cu toate astea, se pot ameliora simptomele generale prin administrare de medicamentie specifica.