Oamenii nu se nasc cu un creier care poate face de toate si poate reactiona intocmai ca un creier al unui om matur. Pe masura ce se dezvolta sistemul nervos uman se manifesta progresiv functiile sale importante si apar abilitatile ce tin de creier, fix asa cum au fost programate genetic. Neurodezvoltarea este un proces foarte lent ce incepe la conceptie si nu se opreste pana la decesul individului.
Creierul ajunge la maturitate dupa ce trecem de copilarie si de adolescenta, deci se va fi terminat dezvoltarea si „cresterea” sa pe la 25 de ani, cam 20 de ani dureaza dezvoltarea in medie. Dar viteza neurodezvoltarii nu e una constanta pe tot parcursul evolutiei creierului uman. In cei 20 de ani vor fi momente cand al nostru creier si parti din sistemul nervos din interiorul craniului se vor mari cu o viteza uimitoare si altele vor stagna din perspectiva dezvoltarii fizice. In perioadele de crestere rapida se vor vedea si cele mai multe schimbari si achizitii la nivelul neurodezvoltarii.
Etapele neurodezvoltarii incep inca din faza embrionara si se cam termina in tinerete. Dupa doar patru saptamani de la conceperea unui copil, tuburile neurale se formeaza incet, incet. Ele reprezinta cheia dezvoltarii creierului si sistemului nervos in general, de acolo creierul si coloana vertebrala se vor forma treptat. Proliferarea, migratia si diferentierea celulara vor avea loc pe rand si vor contribui la formarea si dezvoltarea acestui organ. Neuronii sunt generati in partea ventriculara a tuburilor neurale, dupa care migreaza catre zona destinata din creier. De abia dupa ce ajung in zonele tinta se vor diferentia si se vor specializa in functie de rolul jucat in creier.
In etapa prenatala sunt produse peste 250.000 de celule cerebrale pe minut. La nastere, bebelusul are un creier care contine toate celulele nervoase de care ar avea nevoie. Dar nu exista legaturi intre ele. Dezvoltarea creierului variaza in functie de varsta si perioada observata.
De la 0 la 12 luni exista o dezvoltare buna doar la nivelul coloanei vertebrale si al trunchiului cerebral, de unde si raspunsul doar la stimului si functii de supravietuire de baza, dormi, mancat, plans. Pe masura ce apare interactiunea cu mediul apar noi conexiuni si se invata lucruri, miscari ale ochilor, miscari complexe, consoane repetate, intelegerea limbajului creierul se dezvolta treptat si ceva mai accelerat.
De la trei ani creierul e deja dezvoltat in proportie de aproape 80%, marimea sa e apropiata de cea a unui adult, in acelasi procent. Sistemul limbic si cortexul cerebral sunt dezvoltate, de unded si exprimarea emotiilor, recunoasterea emotiilor, jocul, numaratul, vorbitul coerent cat de cat. Pana la aceasta varsta, plasticitatea creierului este ajunsa la nivel maxim, iar daca o zona din cortexul cerebral are probleme alta ar putea sa ii preia functiile, de vreme ce specializarea zonelor nu s-a terminat.
Dezvoltarea creierului continua pana in faza de tinerete. Cortexul prefrontal are nevoie de o perioada lunga de dezvoltare. El controleaza comportamentul uman, rationamentul, rezolvarea de probleme etc. Desi maturizarea creierului se termina teoretic in tinerete, neurogeneza continua in anumite zone. Se mentine plasticitatea creierului, apar noi conexiuni in creier prin training, intarirea conexiunilor neuronale.
In adolescenta, pana la finalul ei, creierul se tot dezvolta. Neuronii si legaturile nervoase nu se mai dezvolta activ, insa raman in faza de dezvoltare foarte lenta pana cand ajungem la maturitate si putem avea rationamente „mature”, complexe. Insa inainte de adolescenta, la finalul copilariei creierul experimenteaza o crestere disproportionata la nivel neuronal si la nivelul legaturilor nervoase, care se va reduce mult in timpul adolescentei.
Tot in faza adolescentei are loc o reconstruire a retelei neuronale, iar la inceputul sau grosimea cortexului cerebral e maxima, dupa care ajunge la aceeasi grosime de abia cand deveni, adulti. Regiunea din creier care se va schimba foarte mult acum este cortexul prefrontal, cu el luam deciziile. Cortexul prefrontal analizeaza, decide ce avem de facut, opreste si impulsuri si emotii cand ar rezulta comportamente neconforme.
Adolescenta e si perioada in care se va dezvolta identitatea si capacitatea analitica, gandirea critica, toate pregatind adolescentul pentru viata de adult.
In faza de tranzitie intre adolescenta si viata de adult vom observa probleme de dezvoltare in zona posterioara a creierului si la final in zona cortexului frontal. Asa se explica de ce adolescentii nu incep sa aiba un rationament matura si sa se comporte ca adultii pana cand nu mai cresc si ajuns sa treaca de 20-25 de ani. Maturizarea creierului si terminarea procesului de dezvoltare cerebrala vor fi lungi si anevoioase chiar si cand suntem adulti tineri.
Stim deja ca la doi ani avem un volum de 85% din volumul creierului matur, gata dezvoltat. Cortextul cerebral se va maturiza ultimul, proportia dintre materia genusie si cea „alba” se tot schimba. Volumul materiei cenusii din diferite regiuni ale cortexului cerebral atinge dezvoltarea maxima de abia in jurul varstei de 10 ani. Activitatea creierului e asa de intensa incat se foloseste cam 60% din energie doar cand stam si peste 50% din nevoile zilnice de energie.
De la 11-12 ani lucrurile se schimba iarasi. Grosimea materiei cenusii din cortexul cerebral se reduce si se va tot reduce cat dureaza adolescenta. In unele regiuni ale creierului se va reduce spre 17% spre finalul procesului, peste 15 ani de regula. Poate si de aceea adolescenta e o perioada foarte complicata de vreme ce maturizarea cortexului cerebral dureaza foarte mult. Pana la urma adolescenta este pretul pe care il platim ca sa invatam sa fim adulti. Deja de la 25 de ani, cand creierul este format complet si dezvoltarea se opreste, managementul riscului si planificarea pe termen lung, rationamentul complex ne vor ajuta sa trecem cu bine peste toate obstacolele vietii de adult.
La final cateva date interesante legate de creier si de functionarea lui:
- La 18 ani avem cea mai buna memorie;
- La 22 de ani invatam cel mai bine nume pe care nu le cunoastem;
- La 32 de ani recunoasterea faciala este perfecta;
- La 43 de ani ne concentram cel mai bine;
- La 50 de ani rezolvam foarte bine orice fel de probleme ce implica aritmetica de baza;
- La 50 de ani intelegem cel mai bine informatiile noi;
- La 67 de ani avem un vocabular extrem de bine dezvoltat si invatam rapid cuvinte noi.