Miastenia gravis este printre cele mai complexe si grave boli autoimune. Desi la inceput e tratata cu superficialitate, miastenia gravis duce rapdi la slabiciune, oboseala rapida, probleme cu musculatura si cu deplasarea. Comunicarea normala dintre nervi si musculatura duce la aparitia sa. Tratamente care sa vindece definitiv aceasta afectiune autoimuna nu exista, dar avem tratamente care pot amelioara simptomatologia.
Miastenia gravis se manifesta cu precadere in randul femeilor care nu au implinit 40 de ani si la barbatii peste 60 de ani. Pe masura ce musculatura este folosita slabiciunea de la nivel muscular va deveni tot mai pronuntata. Daca pacientul se odihneste, simptomatologia se va ameliora, de aceea slabiciunea musculara poate sa apara si sa dispara intr-o perioada data. Simptomele devin si mai grave pe masura ce trece simplu si afectiunea progreseaza la nivel muscular, nu e tratata.
Desi afecteaza toti muschii din corp, miastenia gravis va fi intalnita mai mult la nivelul musculaturii oculare. De altfel primele simptome apar la nivelul ochilor, ptoze, vedere dubla. Urmeaza muschii faciali si cei de la gat, care sunt afectati intr-o mare proportie ducand la afectarea vorbirii, vorbire pe nas, fara „putere”, dificultati la inghitire, la mestecare normala, schimbari ale expresiilor faciale.
Musculatura de la gat si de la membre va fi afectata intr-un final de miastenia gravis. Pacientul nu va mai putea merge corect, nu se va mai putea tine capul in pozitie normala, la verticala.
Cauzele miasteniei gravis sunt cunoscute, e vorba de comunicarea dintre muschi si nervi. Sistemul imunitar distruge si blocheaza multi dintre receptorii musculari pentru neurotransmitatori specifici. Si daca nu mai sunt receptori disponibili musculatura va primi mai putine semnale nervoase, de unde si slabiciunea musculara.
Anticorpii ajung sa blocheze si functionarea unei proteine speciale, specifice musculaturii. Proteina e implicata in formarea legaturii nervi-musculatura. De aici se ajunge la miastenia gravis. Unele forme de miastenia gravis nu sunt cauzate de anticorpi care ataca anumite substante ce au legatura cu musculatura, neurotransmitatori. Totusi baza acestor tipuri de miastenia gravis este tot una autoimuna, insa anticorpii implicati nu sunt detectabili.
Mamele care au miastenia gravis pot sa nasca micuti care au si ei miastenia gravis. Tratata la timp, miastenia gravis la copii se trateaza complet in doua luni de la nastere.
Factorii care pot inrautati simptomatologia miasteniei gravis sunt oboseala, infectiile, anumite afectiuni, operatiile, stresul, anumite medicamente, beta blocante, anumite anestezice, sarcina, menstruatia.
Diagnosticarea miasteniei gravis presupune analiza istoricului medical al pacientului, examinarea neurologica, verificarea reflexelor si puterii musculare, verificarea tonusului muscular, a coordonarii, a simturilor si a echilibrului. Se recomanda si analize de sange pentru detectarea anticorpilor anormali, se efectueaza teste ale nervilor si ale musculaturii, electromiografii, ecografii, computer tomogram sau RMN, teste pulmonare.
Tratamentele pentru miastenia gravis urmaresc doar sa amelioreze simptomatologia, nu sa trateze afectiunea. Se prescriu medicamente care imbunatatesc comunicarea dintre nervi si musculatura, care imbunatatesc contractiile musculare si puterea muschilor, corticosteroizi, care inhiba productia de anticorpi, imunosupresoare, luate luni la rand impreuna cu tot ce inseamna corticosteroizi.
La nevoie se recomanda terapie intravenoasa pe termen scurt, inainte de operatii sau cand unul dintre simptome se inrautateste brusc. Plasmafereza e folosita destul de des, seamana cu dializa, numai ca sunt eliminati din sange, prin filtrare anticorpilor care provoaca probleme. Imunoglobulina administrata intravenos va ajuta la normalizarea anticorpilor din corp, dar tratamentul va dura 3-6 saptamani pentru efecte vizibile. Anticorpii monoclonali administrati la nevoie completeaza lista de tratamente disponibile. Se administreaza celor care nu raspund la alte tratamente.
Se ajunge si la operatie daca exista tumori la nivelul glandei numite timus. Se elimina glanda respectiva daca deja se observa o tumoare la nivelul sau. Chiar si in lipsa tumorilor tot se va elimina glanda ca sa se imbunatateasca starea de sanatate a pacientilor. Operatia de eliminare a glandei se poate face cu ajutorul asistentei video sau cu asistenta robotica pentru rezultate mult mai bune. Plus ca nu se va mai pierde atat de mult sange, durerile vor fi mai putin intense si rata mortalitatii va fi mai scazuta, spitalizarile vor fi pe un timp mai scurt.