Sistemul digestiv are ritmul sau si asta o stii prea bine. Din momentul in care ai terminat de mancat si a inceput procesarea alimentelor ingerate vor trece pana la 24-48 de ore pana la aparitia unui scaun. Atat are nevoie sistemul digestiv ca sa poata absorbi toti nutrientii de care are nevoie organismul si sa elimine resturile impingandu-le in intestinul gros si colon spre a fi eliminate. Doar ca de multe ori tranzitul intestinal nu mai are „viteza” normala si apare digestia lenta. Digestia lenta ne poate transforma viata si varsta este intotdeauna cel mai mare dusman al digestiei normale.
Cele mai neplacute simptome ale digestiei lente sunt balonarea si durerile abdominale. Starea de rau, „ragaielile”, aerul/excesul de gaze eliminat pe gura. Stii ca ai probleme cu digestia prea lenta cand intervine si constipatia, materiile fecale devin prea tari, mai greu de eliminat, ai nevoie mereu de medicamente care sa accelereze tranzitul si care sa te ajute sa elimini resturile ramase in urma procesarii alimentelor, de laxative.
Alte simptome ale digestiei lente: reflux gastroesofagian, arsuri stomacale, greata, varsaturi si mancare eliminata nedigerata nici dupa cateva ore, lipsa poftei de mancare, senzatie de stomac plin la minute bune sau ore dupa ce ai terminat de mancat, imediat ce ai inceput sa mananci, pierderea in greutate, nivel greu de controlat al zaharului din sange, spasmele musculare la nivel stomacal.
Cauzele digestiei lente pot avea legatura cu gastropareza. Cauza gastroparezei este diabetul, dar ne putem trezi cu gastropareza si de la hipotiroidism, de la boli autoimune, de la afectiuni ale sistemului nervos si de la diferite infectii. Si nervii distrusi din cauza diabetului netratat la timp ar putea fi o cauza a digestiei lente. Gastropareza ar putea fi rezultatul unei infectii acute, care a distrus capacitatea sistemului digestiv de a mai avea ritmul sau obisnuit de procesare si de miscare a mancarii ingerate prin intestine, pana la colon si rect.
Din momentul in care mancam ceva apar niste miscari musculare puternice care ne ajuta sa avem o digestie normala indiferent ce mancam si cat mancam. Cand apare digestia lenta stomacul se goleste in „reluare”, cu intarziere, musculatura nu mai functioneaza bine deloc. Se contracteaza fie prea incet sau nu mai apar contractiile deloc si stomacul nu se mai goleste asa cum ar trebui.
Miscarile musculare din timpul digestiei alimentelor se bazeaza pe niste nervi si celule din corpul nostru, cel mai important nerv fiind nervul vag. El e raspunzator de circulatia semnalelor si mesajelor de la creier la intestine si viceversa, controleaza musculatura de la nivel intestinal si de la nivelul stomacului. Un nerv vag distrus, cu probleme inseamna digestie foarte lenta sau lipsa digestiei.
Neuropatia diabetica ar fi o cauza importanta a digestiei lente, cand ajunge sa afecteze sistemul digestiv devine neuropatie autonoma, care va afecta si controlul vezicii urinare, functia erectila. Boala Parkinson, scleroza multipla, infectiile virale puternice, operatiile abdominale si intestinale anterioare, sclerodermia ar putea fi pe lista de cauze ale digestiei lente.
Digestia lenta va fi agravata de medicamentele pentru durere, de antidepresive, de medicamentele care blocheaza semnalele nervoase, de medicamentele care controleaza nivelul zaharului din sange.
Schimbarile de dieta si atentia sporita la meniurile zilnice te vor ajuta sa ai din nou o digestie normala, intr-un ritm normal. Vei face schimbari drastice in privinta alimentelor si ingredientelor consumate, dar si la nivelul modului in care le mananci, la nivelul cantitatilor ingerate. In loc de doua sau trei mese „bogate” pe zi, mai bine alegi sa ai sase mese mici intinse pe tot parcursul zilei. Asa scapi de starea de rau, de balonarea de dupa mese, de greata si de varsaturi. E recomandat sa manacam linistiti, incet, sa mestecam toata mancarea cat mai bine, indiferent de consistenta ei ca sa ajutam stomacul sa nu mai depuna atat de mult efort si digestia sa fie cat mai rapida.
Nu se vor mai bea lichide in timpul meselor, pentru ca umplem stomacul fara rost si diluam acidul clorhidric prezent acolo. Apa se va bea cu o ora inainte de mese sau la o ora dupa mese. Evita sa te intinzi in pat, pe canapea cel putin o ora dupa ce ai mancat, nu manca alimente foarte grase, prajeli, unt, ulei, produse pline de untura, grasimi vegetale. Elimina treptat sau limiteaza cantitatile de fibre insolubile, legume crude, fructe cu coaja.
Prefera mese usoare care vor contine iaurt slab, legume gatite la abur, mancarea gatita lent. E interzis sa consumi bauturi acidulate, se va consuma cat mai multa apa intre mese, nu in timpul meselor. Dupa ce mananci e bine sa faci ceva exercitii usoare, sa mergi, sa te plimbi putin pe afara, sa ai ceva activitate usoara prin casa.
Cand sunt probleme cu diabetul si glicemia prea mare controlul strict al glicemiei si scaderea nivelului de zahar din sange poate duce la ameliorarea simptomatologiei digestiei lente. Evita sa mananci carbohidrati in exces si zahar in exces, produse care contin mult zahar.
Nu vei consuma fructe dupa mese, proteinele si carbohidratii se consuma la mese separate, vei manca legume cu proteine sau carbohidrati, vei avea gustari formate din pepene verde, galben si nu vei manca o perioada dupa ce ai consumat acest fruct. Prefera intotdeauna alimentele, ingredientele neprocesate si variantele integrale ale produselor preferate.
40% dintre adultii cu varste de peste 50 de ani au probleme cu digestia lenta. De ce atat de multe probleme cu digestia odata ce imbatranim? Pentru ca si sistemul digestiv trece prin schimbari majore, musculatura din interiorul sistemului digestiv e slabita, sfincterul cardiac slabeste si el, de unde si arsurile stomacale, apare si constipatia.
Lipsa de activitate care vine odata cu inaintarea in varsta duce la aparitia digestiei lente. Deci ai contractii mai lente la nivelul musculaturii stomacale si la nivelul intestinelor, apar diareea, constipatia, sindromul colonului iritabil. Si medicamentele pe care le iei la batranete au efecte secundare asupra digestiei, refluxul gastroesofagian este mai frecvent la persoanele in varsta.