Dupa ce e produsa in rinichi urina ajunge in vezica prin uretere si de acolo e eliminata cand vezica se umple. Doar ca uneori ureterele se pot bloca si asa apare obstructia ureterala. Este o afectiune comuna, nu are complicatii grave daca e depistata si tratata la timp, se trateaza destul de simplu, iar simptomatologia poate sa dispara odata ce urina ajunge sa circule din nou prin uretere.
Simptomatologia obstructiei ureterala poate sa nu existe deloc sau apar la inceput doar niste semnale care iti dau de gandit la nivelul aparatui excretor. Simptomele ce urmeaza a fi diagnosticate depind de zona in care apare abstractia si daca e completa sau partiala, cat de repede se agraveaza si daca afecteaza un rinichi sau ambii. Cele mai frecvente semne ale obstructiei ureterale sunt: durerile, schimbari la nivelul cantitatii de urina eliminate, dificultati la urinare, sange in urina, infectii ale tractului urinar, hipertensiunea, stare de rau, greata, varsaturi, febra, frisoane.
Cauzele obstructiei aparute la nivelul ureterelor depind iarasi de tipul obstructiilor, unele sunt prezente inca de la nastere. De exemplu, putem avea un ureter secundar, e o conditie congenitala pe care nu avem cum sa o controlam deloc. La acelasi rinichi apar doua uretere, al doilea ureter e dezvoltat complet sau partial dezvoltat, urina poate ajunge inapoi in rinichi. Alta cauza ar putea fi un blocaj la nivelul conexiunii dintre uretere si rinichi, vezica, de unde si intoarcerea urinei in rinichi sau imposibilitatea urinarii. Mai apar si uretere inguste care nu permit circulatia urinei, fibroza retroperitoneala, putem avea pietre la rinichi, tumori canceroase, necanceroase, cheaguri, noduli limfatici inflamati, tesuturi crescute excesiv.
Diagnosticarea obstructiei ureterale se poate face atat in perioada prenatala, cu ultrasunete, cat si in timpul vietii. Se va apela la analize de sange, teste de urina, la cautarea unor infectii in urina, la ultrasunete la rinichi, uretere, la cateterizarea vezicii, ecografii si radiografii, cistoscopii, computer tomograf, RMN. In urma analizelor se va stabili si ce se va face in continuare, tratamentul indicat.
Tratamentele pentru obstructia ureterala pot include antibioticele, pentru infectii, dar si interventii chirurgicale. Ideea este sa elimini blocajul de la nivelul ureterelor sau sa „sari” peste el, sa il ocolesti. Ca sa se elimine urina se va folosi un stent ureteral ca ureterul sa ramana deschis, se va folosi un tub special si pentru a elimina urina din rinichi direct, se va folosi un sac extern unde va fi colectata si urina din vezica, dupa ce se va pune un cateter.
Dupa drenaj urmeaza cu siguranta interventia chirurgicala. Cea mai populara interventie este cea endoscopica, minim invaziva, se monteaza un stent in uretere ca sa raman deschise. La nevoie se va apela la operatie deschisa, cu incizie abdominala si se va elimina blocajul, se va repara ureterul.
Operatia laparoscopica este preferata si ea in anumite cazuri, dar si cea asistata de roboti, brate robotice mai precis. Diferentele dintre toate interventiile chirurgicale tin doar de recuperare, care poate fi mai rapida sau mai lenta, dar si de marimea inciziilor, de numarul de incizii. Urologul va stabili ce tip de incizii sunt potrivite pentru fiecare caz in parte, dar dupa ce analizeaza toate rezultatele analizelor si istoricul medical al pacientului.
Foarte important e si momentul in care apelezi la drenaj sau la operatie. Daca nu este tratata la timp obstructia ureterala poate fi mortala, intrucat rinichii nu vor mai functiona deloc si vor aparea infectii multiple. Daca e un caz grav se merge direct pe operatii de urgenta, drenajul e doar pentru situatiile in care se mai asteapta pana la operatie sau e un blocaj minor ce poate fi tratat fara interventie chirurgicala.
E esential sa ajungem la urolog cat mai repede, inca de la primele simptome si sa avem grija de sistemul nostru excretor si de organele interne pentru a avea o viata normala, fara probleme si stres.